Jurnalul Român de Psihoterapie Integrativă

Stilul de atașament-fundament al unei vieți sănătoase

Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

stilul de atasament

Stilul de atașament-fundament al unei vieți sănătoase
Mara PRICEPUTU este psihoterapeut, psiholog clinician;
Preşedintă a Institutul Român de Psihoterapie Integrativă;
Vice-preşedintă a Asociaţiei Europene de Interdisciplinare pentru Psihoterapie cu Copii şi Adolescenţi

ABSTRACT: Psihoterapia integrativa îşi propune o abordarea cât mai completă a etiologiei unor tulburari psihice, pentru a putea dezvolta modele de interventie cat mai eficiente. Principiile lui Bowlby dezvoltate în cadrul teoriei ataşamentului, pot oferi un cadru de referinţă pentru redefinirea rolului terapeutului şi a relaţiei terapeutice, ca vectori principali în eficienţa terapiei.
Prezentul studiu analizează relaţia dintre stilurile de ataşament şi simptomatologia anxios-depresivă şi urmăreşte dezvoltarea unor modele de intervenţie de tip integrativ în aceste situaţii.
Cercetarea are un caracter non-experimental, corelaţional, în care prezenţa şi intensitatea simptomatologiei de tip anxios şi depresiv, a fost asociată cu variabila “tipul ataşamentului” operaţionalizată cu ajutorul scorurilor obţinute la chestionarul stilurilor de ataşament. Pe un eşantion de 100 studenţi (media de vârstă a participanţilor (m) este de 25,8 ani; abaterea standard (sd) este 6,485) au fost aplicate următoarele instrumente: Relationship Scales Questionnaire (RSQ), Beck Depression Inventory (BDI- II) şi Anxiety Inventory (BAI).
Stilul de ataşament preocupat(ambivalent) a fost asociat cu simptomatologia anxioasă (r=.26, p<.05).
Stilul de ataşament evitant a fost asociat semnificativ cu simptomatologia depresivă, (r=.71, p<.001) şi cu simptomatologia anxioasă (r=.52, p<.001).
Stilul de ataşament dezorganizat a fost asociat semnificativ cu simptomatologia depresivă (r=.48, p<.001). Stilul sigur de ataşament nu a fost semnificativ asociat cu simptomatologie anxioasă şi depresivă, măsurată cu ajutorul instrumentelor utilizate.
Studiul demonstrează legătura dintre insecuritatea şi vulnerabilităţile specifice unor stiluri de ataşament şi simptomatologia anxioasă şi depresivă. Beneficiul acestei cercetări se poate concretiza în instituirea unor modele de intervenţie cu rol reparator şi de restructurare a stilului de ataşament, în practica psihoterapeutică.

Cuvinte cheie:Stilul de ataşament, intervenţie integrativă, anxietate, depresie.

Citit 5240 ori Ultima modificare Vineri, 06 Septembrie 2013 14:35

Dacă faci o greșeală, recunoaște-o. Orice încercare de a o ascunde se va întoarce în cele din urmă împotriva ta. La un moment dat pacientul va simți că nu ești sincer și actul terapeutic va suferi. Mai mult, admiterea deschisă a greșelii este un model bun pentru pacienți și un semn în plus al importanței care o au pentru tine.

Irvin D.Yalom, M.D. Darul Psihoterapiei

UA-45651202-1